Repere turistice

Staţiunea Pucioasa este mică, dar cochetă şi ospitalieră şi te atrage prin frumuseţe şi bun gust. Cu o suprafaţă de 4.256 ha şi 16.000 locuitori, oraşul Pucioasa este alcătuită din următoarele cartiere: Bela, Diaconeşti, Glodeni, Podurile, Şerbăneşti.
Principalele atracţii ale oraşului Pucioasa sunt restaurantele cochete sau tradiţionale,  terasele,  pensiunile,  evenimentele  culturale  importante  ce  au loc la Centrul Cultural „Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti”, precum şi la cinematograful oraşului, dotat şi cu o Gradină de vară.
Serile Pucioasei sunt atât de calme, odihnitoare şi plăcute, încât, în acest orăşel balnear, oriunde ţi-ai îndrepta paşii, găseşti o oază de linişte pentru meditaţie şi reflecţii.
Pe esplanada care te conduce din centrul oraşului în piaţă, lampadarele şi ghirlandele de becuri multicolore aruncă o lumină odihnitoare peste jeturile de apă ce ies din fântâna arteziană.
O plimbare este binevenită pe itinerariul B-dul Republicii, Monument, Cinematograf, Grădina de vară, Centrul Cultural, Parc, Gară, B-dul Castanilor, Primăria - Strada Fântânelor.
 

Foto - Strada Regală - Pucioasa
 

Foto - Primăria veche - Pucioasa
Turiştii veniţi în Pucioasa se pot relaxa la terasele şi restaurantele din staţiune, unde pot servi o masă caldă sau se pot răcori cu o băutură. Câteva localuri le stau la dispoziţie la orice oră din zi şi din noapte celor cu insomnii sau rătăciţi prin oraş la ore târzii.


Foto - Restaurante şi terase – Pucioasa
Parcul a fost opera veteranilor din războiul de la 1877 - 1878, şi se numeşte “Parcul Independenţei”, la intrarea lui fiind ridicat Monumentul Eroilor Neamului, operă a sculptorului Liviu Brezeanu. Nu întâmplător, în anul 1927, s-a serbat în acest loc, Semicentenarul Cuceririi Independenţei de stat a României.
Parcul Independenţei datează din secolul al XIX-lea şi este situat la limita de nord a zonei centrale a oraşului, fiind integrat în zona istorică. Se află la 300 m faţă de cele două baze de tratament ale staţiunii balneoclimaterice Pucioasa.
 

Foto - Parcul Independenţei – Pucioasa (în trecut)
 

Foto - Parcul Independenţei – Pucioasa (în prezent)
Serviciile poştale sunt asigurate de un oficiu poştal, cinci zile pe săptămână şi sunt asigurate toate serviciile ce privesc corespondenţa şi mandatele. Se asigură, de asemenea, servicii prin poşta rapidă şi servicii financiar bancare.
Pe raza oraşului, transportul greu este deviat pe o variantă ocolitoare asfaltată. Pe linia de cale ferată Bucureşti-Pietroşiţa se asigură atât transport de marfă, cât şi de călători. Pentru transportul de persoane sunt trenuri de persoane şi mijloace auto care fac legătura cu toate oraşele şi localităţile din jur.
În locul pavilionului, distrus printr-un incendiu în anul 1965, şi pe al cărui tavan, Nicolae Grigorescu pictase cele 9 muze, se află astăzi un impunător Centru Cultural care oferă săptămânal programe variate, cuprinzând simpozioane, întâlniri cu personalităţi, prezentare de carte, expoziţii, spectacole de teatru ale echipelor bucureştene, de divertisment şi muzică. Un centru de cultură care poate satisface orice gust artistic şi de căutări ştiinţifice. Pe avizierele moderne care împânzesc centrul oraşului, puteţi afla ce se petrece în Pucioasa în domeniul cultural-sportiv, în fiecare săptămână.
Noul sediu al Primăriei, dat în folosinţă la 28 iulie 1995, a fost menit să satisfacă toate exigenţele unei
funcţionalităţi operative de care să beneficieze toţi cetăţenii oraşului Pucioasa.

În anul 1929, Pucioasa a fost declarată oraş-staţiune balneară prin Decretul regal Nr. 4036, urmând ca, în
anul 1999, să fie atestată ca “staţiune turistică de interes naţional”.


Foto : Decret Regal Pucioasa


Centrul Cultural Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti s-a înfiinţat în 1924 şi funcţionează în subordinea Primăriei Pucioasa. Actualul sediu a fost inaugurat în luna septembrie 1998.
Este o construcţie modernă care dispune de o sală cu 230 locuri, cu echipament pentru conferinţe, 100 de locuri fiind echipate şi cu instalaţie de sonorizare, o sală cu 20 locuri, o sală de cursuri cu 30 locuri, 3 săli de seminar cu 20 locuri, 4 holuri expoziţionale. Sălile au mobilier adecvat cursurilor: flip chart, aparatură audio, casetofon, televizor, video.
În afara cercurilor artistice şi activităţilor culturale, în Centrul Cultural s-a preluat tradiţia Universităţii Populare ,,Lumina”, în cadrul căreia se organizează cursuri de recalificare profesională.

Sunt organizate manifestări ocazionate de serbările naţionale istorice, religioase, literare, precum: 1 Decembrie, 24 Ianuarie, Ziua Eroilor, Ziua Europei, Ziua Copilului, omagieri (I.L. Caragiale, M. Eminescu), alte spectacole.
Împreună cu spectacolele pentru adulţi, dar şi cele în regie proprie, se însumează peste 30 reprezentaţii, care au adus aproximativ 10.000 spectatori.
 

Foto - Centrul Cultural – Pucioasa
Biblioteca  orăşenească  ,,Gheorghe     Nicolae     Costescu”     desfăşoară numeroase activităţi culturale în colaborare cu unităţile şcolare din oraş, lansări de carte ale autorilor Larisa Bădoiu, Dron Dorian, Ion Enescu Pietroşiţa, George Coandă, expoziţii tematice, concursuri şcolare, prezentări de carte la unităţile de învăţământ din oraş spectacole de dans şi poezie la Centrul de îngrijire şi Asistenţă Socială a bătrânilor din Pucioasa.
 

Foto - Biblioteca orăşenească - Pucioasa
Un alt punct de reper cultural-artistic este reprezentat de Clubul copiilor ,,Nicolae Mateescu”. Prin activităţile extraşcolare desfăşurate în această instituţie,copiii îşi dezvoltă talentul şi aptitudinile în domenii ca muzica, dansul, pictura,matematica, mecanica; mari succese au înregistrat elevii care au participat cu automodelele şi aeromodelele la concursurile locale specifice, dar şi la cele internaţionale.


Foto – Clubul Copiilor- Pucioasa
Amatorii de cunoaşterea comorilor satului românesc de odinioară se pot opri la Muzeul de Etnografie al oraşului, adăpostit într-o casă veche de două veacuri, tot a Dobreştilor. Aici puteţi să cunoaşteţi cât de evidente au fost transformările din ultimul secol în lumea patriarhală a satelor noastre.
Muzeul  de  etnografie Pucioasa  găzduieşte  o  expoziţie  permanentă  de etnografie şi artă populară, adăpostită în casa Mihalache Dobrescu, monument de arhitectură populară de la începutul secolului al XIX-lea, care a fost inaugurată în anul 1976 şi reamenajată în iunie 2002.
 



Foto – Muzeul de etnografie Pucioasa
Locuinţa de tip ţărănesc are parter înalt şi plan dezvoltat şi expune piese de etnografie ilustrând meşteşugurile practicate în zonă, obiecte de uz casnic, piese etnografice din lemn şi stâlpi de casă, buduroaie din trunchiuri de copac, doniţe, solniţe, pive cu pisălog, pâlnii, linguri, furci de tors, fuse, tipare pentru caş, obiecte de moblier din gospodăriile ţărăneşti. Printre exponatele cele mai valoroase se găsesc aici un cric de lemn şi o masă de tras doage, provenită de la Pietroşiţa şi având gravate două iniţiale “G. G.” şi anul 1859. Primele două camere de la parterul înalt sunt dedicate expunerii obiectelor de îmbrăcăminte- sarici, costume bărbăteşti şi femeieşti. Tot aici se găsesc şi obiecte de feronerie: barde, cântare etc., care, împreună cu celelalte exponate, exprimă mai bine arta populară din această zonă.
Muzeul aviatic ,,Aripi Româneşti”, Dr. Ing. Cosmonaut Dumitru Dorin Prunariu expune peste 300 machete de avioane Vuia-Vlaicu- Coandă realizate de copii, fiind singurul de acest fel din România.
Cele 300 machete, de la primul avion construit în 1970, la cele mai moderne din perioada sfârşitului de secol XX, sunt flancate de o gamă variată de obiecte: diplome, trofee, steaguri, fanioane, insigne, fotografii, postere care-i conferă diversitate şi atracţie.
Este vizitat de foarte mulţi împătimiţi ai zborului, care şi-au lasat impresiile în Cartea de Onoare a muzeului.
 

Foto - Muzeul aviatic Pucioasa
Oraşul Pucioasa abundă de monumente şi obiective religioase:
Biserica din Pucioasa, cu hramul Adormirea Maicii Domnului a fost zidită între anii 1909-1919, pictura fiind executată de D. Belizarie în 1912.
     

Foto – Biserica din Pucioasa (exterior)


Foto – Biserica din Pucioasa (detaliu coloane)
Cetatea Sfântă Noul Ierusalim - Este un aşezământ cu arhitectură originală, construit rtiştii plastici Marian şi Victor Zidaru, în care nu au acces decât oamenii care respectă o listă de canoane foarte stricte.

 
Foto –Cetatea Sfântă Noul Ierusalim din Pucioasa


Biserica din cartierul Diaconeşti, cu hramul Sf. Nicolae şi Sf. Mare Mucenic Gheorghe, a fost ridicată în tipul domniei lui Alexandru Ioan Cuza şi sfinţită în ziua de 12 noiembrie 1860.
 

Foto –Biserica din cartierul Diaconeşti (Pucioasa)
Biserica din cartierul Glodeni-Vale, cu hramul Sf. Ierarh Nicolae şi Sf. Gheorghe, a fost ridicată în anul 1852 şi restaurată între 1911-1975.
 

Foto –Biserica din cartierul Glodeni-Vale (Pucioasa)
Biserica din cartierul Şerbăneşti, cu hramul Sf. Voievozi Mihail şi Gavril,  Sf.  Nicolae,  a  fost  ridicată în anul 1806 şi restaurată în 1894 la iniţiativa lui Trandafir Maltezeanu.
 

Foto –Biserica din cartierul Şerbăneşti (Pucioasa)
Monumentul închinat Eroilor oraşului căzuţi în Primul Război Mondial pentru reîntregirea neamului din anii 1916-1918 a fost inaugurat la data de 16 noiembrie 1925 şi cinsteşte memoria eroilor căzuţi pe front.
Pe latura de sud a unei zidării în formă de cerc, cu diametrul de 4 m se ridică, din piatră de râu fasonată, soclul monumentului propriu zis. Deasupra acestui postament se află soldatul - simbol al eroismului şi jertfei umane, a celor care au realizat România Mare. Este turnat din bronz şi are o înălţime de 2 m.
 

Foto – Monumentul închinat Eroilor oraşului căzuţi în Primul Război Mondial (Pucioasa)
Monumentul închinat Eroilor din oraşul Pucioasa, căzuţi în cel de-al II-lea Război Mondial 1941-1945 a fost realizat de artistul sculptor Liviu Brezeanu, în anul 1996 şi inaugurat la 26 septembrie 1998.
Monumentul, aflat la intrarea în Parcul Independenţei, se ridică pe un postament realizat din ciment, în formă de cerc, cu diametrul de 15,5 m, intrarea în el făcându-se prin 4 porţi. În faţa lui, o femeie mamă, realizată din bronz, se roagă, în genunchi, în memoria celor 134 eroi căzuţi în acest război. Deasupra ei, o cruce din marmură albă, de 2,5 m, domină monumentul şi parcul.
În faţa sculpturii, se află săpate pe o placă din bronz, următoarele cuvinte:
,,Glorie  ostaşului  român,  moştenitor  al  tradiţiilor  istorice  străbune,  care  a luptat cu eroism împotriva bolşevismului şi hitlerismului, pentru libertatea şi independenţa patriei.”





Foto – Monumentul închinat Eroilor din oraşul Pucioasa, căzuţi în cel de-al II-lea Război Mondial
Mausoleul ridicat în amintirea unor eroi din oraşul Pucioasa, căzuţi în cel de-al II-lea Război Mondial 1941-1945 se află în curtea bisericii cu hramul ,,Adormirea Maicii Domnului”, din oraşul Pucioasa şi este opera soţiei eroului maior Stroescu G. Victor, Stroescu Natalia. Mausoleul seamănă cu un sarcofag. A fost construit în anul 1945 şi poartă numai osemintele eroului maior Victor Stroescu, Cavaler al Ordinului ,,Mihai Viteazul”.
 

Foto – Mausoleul ridicat în amintirea unor eroi din oraşul Pucioasa
Monumentul-Mausoleu  al  eroului sublocotenent post-mortem Nicolae Marius, din Pucioasa, căzut în Revoluţia din decembrie 1989, a fost ridicat în anul 1990 de Asociaţia Revoluţionarilor în cinstea ostaşului   Nicolae   Marius   din   Pucioasa şi adăposteşte rămăşiţele pământeşti ale acestui erou.
 

Foto – Monumentul-Mausoleu  al  eroului Nicolae Marius, din Pucioasa
Troiţa-monument  din  cartierul Glodeni-Vale a fost ridicată în anul 1939, de către Ştefania şi Petre Mănescu pentru a cinsti eroii din Zărăfoaia. Această troiţă de lemn se află în cimitirul bisericii din Glodeni  Vale  şi  a  fost  renovată  în  anul 2004 de preoţii Lică Liviu Bogdan şi Daniel Mircea Banu.
Pe ea sunt săpate cuvintele:
,,Eroilor din Zărăfoaia Dâmboviţa, decedaţi în 1913, 1916-1918, din satele Poduri, Glodeni şi Maluri” ,,Nimic fără Dumnezeu/ Oituz, Mărăşeşti/ Cinstiţi eroii neamului”
 

Foto – Troiţa-monument  din  cartierul Glodeni-Vale (Pucioasa)
Troiţa  -  monument  din cartierul Diaconeşti - Pucioasa, închinată eroilor din satele Diaconeşti Miculeşti, ce au luptat în Primul şi al II-lea Război Mondial, este confecţionată din lemn, aşezată pe o fundaţie din piatră fasonată şi a fost opera meseriaşului Nicolae Nicolaescu Corcodel.
Pe ea sunt săpate următoarele cuvinte:
,,Recunoştinţă    eroilor    noştri”;,,Eroii din Pucioasa, Diaconeşti şiMiculeşti, morţi în războiul 1941-
1945”
 

Foto – Troiţa-monument  din  cartierul Diaconeşti (Pucioasa)
Cimitirul-simbol din cartierul Şerbăneşti - Pucioasa, amenajat în curtea  Bisericii  din  acest  cartier, s-a realizat la iniţiativa preotului Popescu Nicolae Cernea şi a învăţătorului Ion Gr. Popescu. Este un cimitir-simbol cu cruci identice, pe care se află săpate numele eroilor din Şerbăneşti, jertfiţi în cel de-al II-lea Război Mondial.
 

Foto – Cimitirul-simbol din cartierul Şerbăneşti (Pucioasa)
Crucea  de  pe  dealul  Mitropoliei  ocroteşte  locuitorii  acestor  locuri binecuvântate cu ape tămăduitoare de pucioasă.
 

Foto – Crucea  de  pe  dealul  Mitropoliei  (Pucioasa)

Dacă ieşim pe una din cele patru porţi ale parcului din oraş, în strada Fântânelor, care vă oferă deschiderea Văii Ialomiţa către Muntele Leaota, cu podul rutier şi de cale ferată Bucureşti - Pietroşiţa, până să traversăm podul, imediat la dreapta, se poate admira Barajul şi lacul de acumulare, iar la cca. 1 km, Debarcaderul - unde se află un complex turistic cu hotel, restaurant şi terasă.
 

Foto - Baraj de acumulare, debarcader - Râul Ialomiţa
Dacă traversăm podul, găsim amenajată aici o păstrăvărie. În faţă, este Dealul Spătărelul - Mitropolie, la poalele acestuia a existat “Sursa”, amenajată în locul de unde ţâşnesc izvoarele de sulf şi iod.
Păstrăvăria Pucioasa este amplasată la ieşirea din staţiunea Pucioasa, pe şoseaua Târgovişte-Sinaia, lângă barajul Pucioasa construit pe râul Ialomiţa şi funcţionează ca subunitate a Ocolului Silvic Pucioasa. Acest obiectiv a fost pus în funcţiune în 1981 şi are o capacitate de producţie de 30 tone păstrăv consum pe an.

În cadrul păstrăvăriei se găseşte păstrăv curcubeu. Materialul biologic se produce în cadrul păstrăvăriei şi acoperă necesarul de puiet pentru asigurarea producţiei.
 

Foto – Păstrăvăria Pucioasa
Lacul de acumulare Pucioasa a intrat în circuitul hidroenergetic în 1974, este situat la o altitudine de 418 m, are o suprafaţă de 91 ha şi un volum al apei de 4.940.000 m.c.
Acesta are mai multe întrebuinţări şi anume: produce hidroenergie, alimentează cu apă oraşul Pucioasa, furnizează apă pentru păstrăvăria situată pe partea dreaptă şi alimentează staţia de tratare cu un debit de 125 l/s. Pe malul lacului, există un restaurant, un debarcader şi plajă, acesta fiind unul dintre locurile de recreere pentru locuitorii din zonă şi pentru turiştii veniţi la tratament balnear.
 

Foto – Lacul de acumulare Pucioasa
Un  alt  monument  al  naturii îl constituie Trovanţii de la Bela- Diaconeşti, ce reprezintă forme spectaculoase de concreţionare a nisipului, de dimensiuni care pot atinge 2 m diametru, formaţi în flişurile şistoase cu marnocalcare oligocene. Trovanţii au fost puşi în evidenţă prin eroziune diferenţiată chiar în patul albiei Bizdidelului şi pe versanţi.
 

Foto – Trovanţii de la Bela- Diaconeşti

vizitatori
18 Aug 2017
62569 unici