Aspecte geografice

Bezdead este situat în N-E judeţului Dâmboviţa, la graniţa cu Prahova, la egală distanţă (15 km) între Valea Ialomiţei şi Valea Prahovei. Pucioasa se află la 10 km pe şosea de centrul Bezdeadului, Sinaia şi Târgovişte la 30 km, Bucureştiul şi Braşovul la 120 km, Vf. Omu la 40 km, Marea Neagră la 320 km. Distanţele sunt mărite din cauza ocolurilor făcute de şosea printre dealuri, spre exemplu Sinaia se află la 30 km pe şosea, dar la 15 km în linie dreaptă peste dealul Talea.


Foto - Peisaj - Bezdead

Dacă vrei să ieşi din Bezdead în orice direcţie trebuie să urci un deal. Şoseaua asfaltată duce la Pucioasa peste dealul Muşa, spre N-V ajungi la Breaza peste dealul Costişata (drum forestier pe care se poate merge cu maşina majoritatea anului), spre V la Buciumeni peste dealul Buciumenilor (drum asfaltat până în vârful dealului, drum forestier abrupt în rest, practicabil pentru vehicule cu garda la sol înaltă), spre S-E se ajunge în satul Ursei pe un drum de pământ abrupt şi desfundat, practicabil doar cu căruţa).
 

Foto - Drum cu căruţa în Bezdead

Apropierea de Carpaţi face ca clima Bezdeadului să fie mai rece ca media României. Cea mai rece lună, ianuarie, are temperatura medie de circa -5 grade Celsius, iar cea mai caldă, iulie, de circa 25 grade. Cea mai mare temperatură a fost înregistrată în iulie 2000, 40 de grade, cea mai scăzută în ianuarie 1976,-20. De la 1 mai la 1 octombrie vremea este caldă. Precipitaţiile sunt similare cu media României, 864 mm medie anuală. Vânturi sunt puţine datorită reliefului de deal.
Pârâul Bizdidel este un afluent al râului Ialomiţa, având o lungime a cursului de apă de 29 km. Principalele localităţi traversate sunt:Talea, Bezdead, Pucioasa, Glodeni. Are de obicei un debit foarte mic (se poate trece pe bolovani),dar se transformă în viitură deseori după ploi.


Foto - Pârâul Bizdidel (Bezdead)

Flora e tipică Subcarpaţilor. Satul arată vara ca o grădină enormă, fiind acoperit total de verdeaţă. Păduri de fag, arin şi mesteacăn predomină înconjurând satul din toate părţile. Livezile de pruni ocupă majoritatea zonelor neîmpădurite. Iepuri, lupi şi chiar urşi sunt prezenţi în zona satului.
Bezdeadul este situat într-o depresiune perfect închisă, dominată de dealurile din jur. Altitudinea zonei construite este între 450 m şi 700 m, dealurile din jur sunt mai înalte, (1020 m vârful Malău, 917 m vârful Măgurii). Dealurile sunt predominant pe bază de şisturi, zona fiind un fund de mare geologic (strat sedimentar). Una din atracţiile zonei este un versant vertical numit “Malul de răsună” (din cauza ecoului pe care îl produce), menţionat de Vlahuţă în “România Pitorească”.
Dâmboviţa  este  un  judeţ  binecuvântat  de  Dumnezeu.  Are câmpie, deal şi munte, toate într-o armonie desăvârşită. Din păcate, numeroasele minuni ale naturii au fost lăsate pradă uitării. Între acestea, şi “Malul de Răsună” de la Bezdead, monument al naturii cunoscut şi amintit în lucrările marilor clasici români.
Este un zid înalt de stânci de foioase numit aşa pentru ecoul răspicat şi puternic pe care-l dă.
Dealul este ca un telefon fără fir…

Sosit la Bezdead în 1839, J. A. Vaillant a urcat la “Malul de Răsună”, loc unde se manifestă un fenomen rar: ecoul multiplu. Cu gândul la întemniţaţii de la Mărgineni, J.A. Vaillant a scandat cuvântul “libertate”, ascultându-i ecoul multiplu, ca un cor al mulţimilor.
Astăzi, când astfel de obiective turistice ar putea aduce faimă, dacă ajungi la Bezdead, nu afli amănunte despre “Malul de Răsună” decât de la localnici. Dacă nu cunoşti zona, este destul de greu să-l localizezi. Nu există nici măcar un indicator, o plăcuţă cu date despre ineditul monument al naturii. Efectul de ecou multiplu este un fenomen unic în România, pe care oamenii de ştiinţă nu au ştiut să-l explice cu exactitate. E un lucru uimitor ca localnicii să dialogheze la zeci de metri distanţă, iar convorbirea să le-o recepţionezi cu exactitate stând în apropierea “Malului de Răsună”…


Foto – Malul de răsună
vizitatori
12 Dec 2017
74490 unici