Istorie şi Cultură

Prima atestare documentară este din 22 octombrie 1572 şi apare în condica unei mănăstiri locale. Satul este menţionat ca fiind de “moşneni”, adică de ţărani liberi neaserviţi vreunui boier sau vreunei mănăstiri. Numele satului este de origine slavă, bez=fără, deadea=bătrâni, adică satul fără bătrâni. Se presupune că satul a fost fondat de aproape 1200 de familii tinere în căutare de teren, de aici denumirea. În România mai există un singur sat numit asemănător, Bezded în comuna Garbou, judeţul Sălaj.
Bezdeadul are 5.124 de locuitori, aproximativ 5.800 ha, fiind una din cele mai mari comune din judeţ, de la intrarea din coasta Măgurii şi până sus, pe plaiul de la Costişata, având o lungime de 12 km şi şase sate componente: Bezdead, Măgura, Broşteni, Tunari, Valea Morii, Costişata. Satul Bezdead este centrul de importanţă, aici găsindu-se Primăria, Casa de cultură, cea mai importantă, poliţia, etc. Râmata şi Costişata sunt sate mai puţin dezvoltate nebenefiicind de un drum asfaltat încă.


Foto Primăria - Bezdead

Circa 5 procente din suprafaţa comunei este acoperită de edificii, restul este zonă de livezi, grădini şi păduri. Satul urmează cursul pârâului Bizdidel, afluent al râului Ialomiţa, având o lungime de 12 km de la nord la sud. Majoritatea gospodăriilor se găsesc la Strada Principală care este paralelă cu râul (Gârla). Perpendicular pe strada Principală sunt străzi mai mici, uliţe, care urmează cursul afluenţilor pârâului Bizdidel. Cele mai importante uliţe sunt Valea Bârzii, Valea Leurzii, Valea lui Coman, Valea Morii, Coporod etc.


Foto - Casă veche (Bezdead)

Drumeţiile spre Bezdead, având ca punct de plecare oraşul-staţiune Pucioasa, îşi au începutul încă din vremea lui J.A. Vaillant, care, sosit la băi, a vizitat satul, întrebând la han de Maria cea cu cosiţe aurii care-l inspirase pe Cezar Bolliac să scrie balada “Maria din Bezdet”. Despre Bezdead se spune că este una dintre cele mai frumoase aşezări ale judeţului Dâmboviţa, prin aspectul construcţiilor tip vilă şi cabană, care o apropie de profilul unei staţiuni de odihnă. Semnificând etimologic “fără bătrâni”, Bezdead îşi are originea într-o colonizare a acestor locuri, fiind la început sat de moşneni.
Viaţa  în  această  zonă  este  dominată  de  două  produse  fundamentale  ale naturii: iarba şi fructele. Iarba transformată în fân şi prunele transformate în ţuică, condiţionează calitatea vieţii. Când nu se fac fân şi prune, anul este socotit un an rău, şi apare teama de sărăcie. În urmă cu doar cincizeci de ani, în anii îmbelşugaţi, bărbaţii înhămau caii şi puneau coviltirul pe căruţă, pentru a pleca pe Vlaşca, în judeţele din sudul ţării.
 

Foto – uliţă din Bezdead

vizitatori
29 Mar 2017
51618 unici